Revelații din Budapesta: Ultimele clipe ale unui SIMBOL românesc.
Badea Cârțan, cunoscut pentru călătoriile sale emblematice și pentru dragostea sa profundă față de identitatea românească, a plecat dintre noi pe 7 august 1911. În acea zi, la Budapesta, un oraș ce încă păstrează amintirile vremurilor de demult, Cârțan și-a luat rămas bun de la această lume, lăsând în urmă o moștenire culturală și istorică de neuitat. Este remarcabil cum acest personaj a reușit să devină un simbol al unității și al pasiunii pentru istorie, călătorind pe jos până la Roma pentru a vedea Columna lui Traian, simbolul originii poporului nostru.
Badea Cârțan a fost un personaj aparte, un om al poporului care a înțeles importanța cunoașterii istoriei și culturii proprii. El a considerat că fiecare român ar trebui să vadă Bucureștiul și Roma, locuri esențiale pentru a înțelege rădăcinile noastre. Într-o epocă în care accesul la informație era limitat, el a fost un adevărat ambasador cultural, purtând cu sine povești și cunoștințe pe care le împărtășea cu oricine dorea să asculte.
De ce aruncau oamenii cu flori în condamnați?
Într-un moment istoric încărcat de emoție, George Cîrțan, un martor al evenimentelor, a fost impresionat de scena în care condamnații ieșeau din sală călcând pe flori. Acești oameni, considerați eroi ai timpului, făureau istoria cu fiecare pas. Florile nu erau doar un gest de apreciere, ci simbolizau recunoașterea și respectul față de curajul și sacrificiul lor. Cârțan era printre cei mulți care ovaționau și aruncau cu flori, dar și printre puținii care aveau privilegiul de a sta de vorbă cu acești oameni aleși.
Această imagine, a condamnaților care pășesc pe un covor de flori, rămâne emblematică pentru spiritul de solidaritate și pentru dorința de libertate ce animau poporul român. Pentru Badea Cârțan, acești oameni reprezentau întruchiparea idealurilor sale, iar întâlnirea cu ei era o oportunitate de a-și întări convingerile și de a-și găsi inspirația în lupta pentru identitatea națională.
Privind în urmă la viața și moștenirea lui Badea Cârțan, ne dăm seama de impactul uriaș pe care l-a avut asupra culturii și conștiinței naționale. Povestea sa continuă să inspire generații după generații, amintindu-ne de importanța cunoașterii istoriei și de puterea pe care o avem atunci când suntem uniți. Asemenea unei flori aruncate pe drumul condamnaților, amintirea lui Cârțan ne îndeamnă să pășim cu demnitate și curaj pe drumul nostru.
