Bătrânii României, prinși în cercul vicios al datoriilor, imitând lipsa de responsabilitate a guvernanților

România, într-un cerc vicios al datoriilor: bătrânii urmează exemplul guvernanților

„Voia lui Dumnezeu este să rămân în țara aceasta”, mărturisește tânărul suveranist într-un interviu exclusiv la Realitatea PLUS. Cu toate că dezamăgirile provocate de conducători par fără sfârșit, el insistă că dragostea de patrie nu dispare. „Noi putem să constatăm și să încercăm să schimbăm”, spune el, subliniind hotărârea de a rămâne pe meleagurile natale, chiar și în vremuri tulburi.

Bătrânii, oglinda unei Românii în derivă

Situația pensionarilor reflectă fidel criza profundă în care se zbate întreaga țară. „Așa cum Guvernul se împrumută ca să trăiască, așa și bătrânii se împrumută ca să supraviețuiască. Diferența este că ei nu merită așa ceva”, acuză tânărul. El subliniază că lipsa respectului față de cei în vârstă și față de categoriile vulnerabile nu poate avea nicio justificare. „Nu mă refer la cei care n-au muncit niciodată, ci la oamenii care au muncit o viață întreagă. Cum au muncit ei, numai Dumnezeu știe.”

Te-ar putea interesa și:

Impozite majorate pentru mașinile hibride: România se aliniază la cerințele UE, șoferii plătesc mai mult

Guvernările succesive din ultimii 35 de ani au fost acuzate că au ignorat sistematic nevoile bătrânilor, aruncându-i într-o spirală a datoriilor și a disperării. „De multe ori am auzit că ei nu mai merită. Dar vă spun, nu există în Biblie ca Dumnezeu să nu prețuiască pe cei vulnerabili: văduve, orfani, bătrâni și străini”, afirmă suveranistul.

Statul lovește și în studenți, femei însărcinate și persoane cu dizabilități

Lipsa de grijă față de cei vulnerabili se extinde: „Nu este normal ca unui student cu bursă de merit să i se taie bursa. Nu-i normal să iei ajutoarele de handicap”, continuă el. Nici măcar femeile însărcinate nu scapă de măsurile absurde, deși statul ar trebui să încurajeze natalitatea, nu să o descurajeze.

Realitatea dură reiese clar: atunci când conducerea se îndepărtează de valorile credinței și ale compasiunii, legea devine un instrument împotriva celor mai slabi. Cât timp vom mai accepta ca statul să ignore tocmai pe cei care au clădit această țară? Poate e timpul să ne întrebăm ce fel de societate vrem să lăsăm în urmă.